Muzicieni

CĂTĂLINA BEȚA. O prezenţă vocală expresivă şi fermecatoare, o voce care „îmbracă în catifea”, revelând prin cântul ei un suflet de o delicateţe rară. Cântăreaţă şi compozitoare, experimentează cu mai multe genuri muzicale (jazz, bossa nova şi choru, folk, blues). Cătălina Oana Beţa studiază Psihologia în Iași, unde face cunoştinţă cu jazz-ul şi se îndrăgosteşte iremediabil de bogăţia inepuizabilă a acestui gen muzical. Câştigă premii importante la concursurile muzicale la care participă. În 2016 este admisă la Universitatea Națională de Muzică București, secția Compoziție Jazz, unde studiază timp de 1 an sub îndrumarea Profesorului Mircea Tiberian.

Participă în festivaluri importante, cum ar fi: Gala Festivalului International de Jazz, Richard Oschanitzky – Iasi, Gala Blues Jazz KAMO Festival – Timișoara, Ploiești Jazz Festival, Karolyi Castle Jazz – Carei, Sibiu Jazz Festival, Craiova Jazz Festival, Festivalul de Poezie și Jazz – București, Samfest Jazz Festival – Satu Mare, Freedom Blues Festival – Mureș, Open Air Blues Festival – Brezoi, Panorama Blues Festival – Hunedoara etc.

O voce de catifea pură, sensibilă, plină de subtilităţi şi nuanţe, își însușește tehnica vocală autodidact, încurajată de muzicienii cu care colaborează și de mentorii întâlniți de-a lungul timpului să își caute propria voce și să își lase amprenta personală în fiecare sunet. De câțiva ani, Cătălina explorează și tehnicile belcanto din poziția de „alto” în grupări corale de prestigiu, cum sunt Corul Regal, Corul Catedralei Sf Iosif, Corul Filarmonicii Ploiești.

Cătălina Beța activează în proiecte muzicale proprii (Nud Jazz Duo) sau ale altora (Jazzapella, Beatles’n’Jazz, Djazz & Happy Sins Group, muzicalul „Tarot Tales” de Mircea Tiberian) şi colaborează cu muzicieni valoroşi ai scenei româneşti, cum ar fi: Sorin Terinte, Ioan Gyuri Pascu, Roxana Stroe, Capriel Dedeian, Garbis Dedeian, Alex Man, Sorin Zlat, Marius Vernescu, Daniel Torres, Alex Borşan, Adrian Flautistu, Iulian Nicolau, Cătălin Milea, Florian Nicolau, Gabi Matei, Sorin Romanescu, Ciprian Pop, Dan Mitrofan, Albert Tajti.

NICOLETA BROLA ȘI DANIEL JULEAN este un proiect muzical inedit, o fuziune între muzica folk și muzica de operă. Daniel Julean cu o experiență de peste 45 de ani în muzica folk a participat de-a lungul anilor la nenumărate festivaluri și concerte de muzică folk ca solist, sau împreună cu Trupa de Serviciu. În 2018 a scos pe piața muzicală un album de piese compoziții proprii intitulat Amintiri Târzii.  Din 2017  a început o colaborare cu Nicoleta Brola, un proiect care îmbină muzica folk cu muzica de operă. Nicoleta Brola este profesoară de canto clasic la Liceul de Artă din Arad și are o bogată activitate concertistică pe scenele muzicii de operă.

HOREA CRIȘOVAN. Născut la 1973, în Timisoara. Absolvent in 1996 al Facultatii de Istorie- Engleza, UVTimișoara. Fost si actual membru activ in – VanDerCris, Blazzaj, Neurotica, Cardinal, Stepan Project, Pro Musica, Abra, TM Groove, Horea Crișovan Acoustic Trip. Fost si actual endorser artist – Manne Guitars,S ec guitars, Ragghianti guitars, Paolo Grassi guitars, Dv Mark amps, Mezzabarba amps, Laboga amps, Reference cables Dreamaker tube  amps, Diezel amps. Mozart Rocks project co- founder artist. Peste 40 de productii discografice si 990 de aparitii cu chitara pe diferite productii muzicale, sound designer, composer pentru 17 piese de teatru si musicalul „Come into the Light” , voice-OVER pe sute de spoturi publicitare si de jingles de radio.

Producator muzical la studioul VanDerCris, Timisoara, (fost la Radio Vest, Radio Analog, Animotion Production – Bucuresti)

Apariții remarcabile in afara proiectelor personale – Aura Urziceanu band – 2006, Dominique di Piazza trio ( John macLauglin bassist) – 2009;  Main guitar player in „Duchamp Pilot” – international Band ( Argentina, Anglia, Irlanda, Spania, Romania)   –  deschiderea oficiala Capitala Culturala 2023. Cu proiectele de fusion a cantat ca opening act (in deschiderea unor nume mari)  – Jean Luc Ponty, Eberhard Webber, Scott Henderson, Mike Stern, Yellow Jackets, Hiromi Trio, Antonio Farao – Federico Malaman etc.

MIKE GODOROJA s-a născut în București, în data de 5 ianuarie 1965, în aceeași zi cu Florian Lungu, dar la o distanță de 22 de ani. A absolvit Institutul Politehnic din București și a făcut Studii  de istoria jazzului la  Clasa Mihai Berindei între 1986-1989, la CIRNEA în Paris – Studii de Televiziune în 1994, Studii particulare de canto și chitară în 2000 și un stagiu de specializare producție muzicală la  Casa de discuri CESOUL MUSIC – USA în 2002. Sunt 30 de ani de când Mike Godoroja face muzică, ajută pe alții sa facă muzică, sprijină muzica de calitate din Romania. A înregistrat cu Blue Spirit 7 albume, a compus pentru Iris, Felicia Filip si Blue Spirit, a fost producătorul muzical al întâmplărilor care i-au adus în Romania pe Ray Charles, James Brown, Chick Corea, Zucherro, Big Mountain, Jimmy Smith, Steve Howe, Steve Hackett, David Palmer. A realizat timp de peste 25 de ani emisiuni de rock și jazz la radio și televiziune despre artiștii României și marile legende ale lumii.

Muzica sa de acum , rock-blues cu elemente de folk și psihedelic, note progresive și electro- synth, relevă noua direcție a spectacolelor lui ce ar putea fi definite ca art rock, mereu căutând ceva care să surprindă publicul. Mike Godoroja împreună cu echipajul său artistic Blue Spirit –

Mike Godoroja – vocal, percuție, Vali Vătuiu – tobe, Alex Gavril -ghitare, Ștefan Bocioc-claviaturi, Romeo Bejan -bas – participă din nou cu forțe artistice proaspete la o nouă ediție a Maratonului de Poezie și Jazz, relevând publicului frumusețea și simplitatea blues-ului arhaic, de la origini, într-o notă stilistică actuală printr-un extras din noul lor spectacol BLUES OF THE FUTURE PAST.

CONSTANTIN LĂTĂREȚU este un nume deja consacrat al scenei folclorice. Și nu doar pentru timbrul vocal, asemănător cu al legendarei Maria Lătărețu, ci mai ales pentru talentul său interpretativ, talent răsplătit de public și recunoscut de profesioniștii din muzica populară. Într-un interviu radiodifuzat de „Antena satelor“, solistul din Gorj spunea că-i place să fie considerat rapsod sau lăutar: „în suflet îmi place să mă socotesc lăutarul Constantin Lătărețu, mi se pare superficial să mi se spună artist, de fapt, termenul nu are nicio legătură cu portul popular, cu muzica tradițională pe care o cânt, e mai profund să fiu numit lăutar“.

JUAN CARLOS NEGRETTI (n. 1970, Mérida) a studiat la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu. Având muzica și arhitectura în centrul preocupărilor sale și acumulând peste douăzeci de ani de experiență ca percuționist și baterist, Negretti poate fi descris ca un arhitect al ritmurilor. Printre nenumăratele festivaluri și evenimente la nivel național, de remarcat este prezența de două ori la Festivalul de Jazz din Sibiu, apoi în mai multe ediții ale TIFF – cu un proiect de soundtrack pentru filme mute. Prin colaborările sale a susținut turnee la nivel european (Austria, Germania, Belgia, Turcia) și s-a numărat printre reprezentanții pavilionului României din cadrul Expoziției Mondiale 2005 AICHI – Japonia. Notabile sunt, de asemenea, și proiectele muzicale cu Teatrul Nottara și Teatrul Evreiesc de Stat.

ALEXANDRU OLTEANU a studiat compoziție jazz la Universitatea Națională de Muzică București și este unul dintre pianiștii de jazz constănțeni reprezentativi ai noii generații.
În 2012, a obținut „Premiul pentru cel mai bun pianist” la Festivalul Studențesc de Jazz de la Târgu-Mureș și în 2013 Marele premiu la Festivalul de Jazz de la Sibiu cu trio-ul Blue Train.
A cântat alături de muzicieni ai genului dintre care îi amintim pe contrabasistul italian Andrea Caruso, percuționistul Iulian Nicolau, vocalista Sorina Rotaru și alături de proiectul Soul Serenade.
În ultimii ani a activat cel mai adesea alături de proiecte de jazz vocal instrumental cultivând în concomitent pasiunea pentru acompaniament creativ specific genului și cea pentru solo jazz piano.

MARIA RĂDUCANU s-a născut pe 3 noiembrie 1967, la Huși, județul Vaslui. Se consideră o „simplă” cântăreaţă sau, şi mai bine, o bocitoare de rit bizantin.

Prezență constantă pe scenele  de jazz (și nu numai), din România și din străinătate (Franţa, Germania, Marea Britanie, Italia, Belgia, Polonia, Cehia, Ungaria, Bulgaria, Cipru, Portugalia, Suedia, SUA, Nigeria, Gabon, Israel, Algeria etc.), Maria Răducanu este o artistă greu de categorisit stilistic. De un clasic nonconformism, ea îşi provoacă publicul, cu fiecare nouă apariţie, la sinceritate, deschidere, declişeizare. Maria Răducanu nu cântă pentru snobi, deşi muzica ei este una de rafinament. Că se află stând turceşte pe o străduţă din Paris sau pe scena unei Filarmonici, cântul ei stă sub semnul aceluiași crez „dostoievskian”, conform căruia Frumosul va mântui Lumea.

A colaborat cu majoritatea muzicienilor de jazz din România (Johnny Răducanu, Mircea Tiberian, Vlaicu Golcea, Sorin Romanescu, Pedro Negrescu, Mihai Iordache, Sorin Terinte, AlbertTajti etc) şi cu personalităţi ale jazzului occidental (între care germanii Jan Roder, Michael Griener, Siegfried Kessler şi Niko Meinhold, americanii Marc Ribot şi Chris Dahlgren,  suedezul Krister Jonsson).

În 2009, Marreterraniu Production din Corsica şi MEZZO VOCE au produs pentru Televiziunea Franceza dvd-ul MARIA RADUCANU QUARTET, conținând 53 de minute de muzică live. Protagoniştii acestui eveniment au fost, în afară de artistă, Krister Jonsson (ghitara), Derek Shirley (contrabas) și Michael Griener (percuție).

În aprilie 2010, la invitaţia celebrului muzician american de avantgardă JOHN ZORN, înregistrează la New York, pentru  prestigiosul label TZADIK, un album ce va fi lansat în octombrie acelaşi an. Partener, pe albumul respectiv, îi este ghitaristul de jazz MARC RIBOT (câștigător a numeroase premii Grammy, printre altele).

„Posedând una dintre cele mai distincte voci din lume, Maria Răducanu întrepătrunde doina românească cu fado, Rembetiko, blues și improvizații, creând o muzică pură, profund emoționantă și care-ți merge direct la inimă.” – a declarat John Zorn – Tzadik.

În 2020, publică albumul ”Spitalul Amorului” – Maria Răducanu Quartet (Niko Meinhold/ pian, Chris Dahlgren/ contrabas, Michael Griener/ percuție).

SORIN ROMANESCU. Un chitarist și basist (chitară bas) român de jazz și de muzică experimentală. S-a format sub îndrumarea profesorului (compozitor și pianist) Marius Popp, urmând cursurile Universităţii Naţionale de Muzică din București. Cel mai bun chitarist român de jazz, Sorin Romanescu a colaborat cu mulţi dintre muzicienii noştri proeminenţi de gen, a compus muzică originală pentru filmul documentar „Război pe calea undelor” și pentru filmul de lung metraj ”Câini” de Bogdan Mirică, pentru spectacole de balet şi muzică pentru numeroase reclame audio.

Unul dintre cei mai talentaţi ghitarişti din ţară, creator şi vizionar, transformă orice apariţie scenică într-un act sonor care transcende spaţiu şi timp, într-o experienţă care vibrează în tine multă vreme.

IOANA-TEODORA SPÎNU a început studiul pianului de la vârsta de 8 ani la Colegiul Național de Artă „Regina Maria” din Constanța. Ulterior și-a îndreptat atenția către jazz, absolvind Universitatea Națională de Muzică din București la secția de compoziție jazz condusă de profesorul Mircea Tiberian.
A susținut concerte în numeroase festivaluri din România: Festivalul de Jazz în Aer Liber – București, Festivalul Național de Improvizație Godot – București, Femei pe Mătăsari – București, Seri de Jazz și muzică clasică – Târgu Mureș, Filmul de Piatra – Piatra Neamț, Ziua Minelor Deschise – Petrila, Tam Tam – Brașov, Străzi Deschise – București, în cadrul stagiunii Jazz Bastion – Brașov alături de poetul Robert Elekes.
A cântat alături de artiști ai genului dintre care îi amintim pe Michael Acker, Pedro Negrescu, Ciprian Parghel, Mircea Tiberian, Albert Tajti, Toma Dimitriu, Lucas Contreras, Daniel Csikos, Liviu Negru, Gabi Matei, Octavian Scurtu, Achilleas Pitoulias, Paolo Profetti.
Dintre cele mai recente proiecte în care a fost implicată este musicalul ,,Tarot Tales’’ de la Teatrul Dramaturgilor Români.

ILIE STEPAN este compozitor, ghitarist, instrumentist (vioară, pian, blockflöte, percuție, midi-programming), inginer de sunet, orchestrator, autor şi producător de proiecte muzicale. Membru fondator și lider al grupurilor PRO Musica, Stepan Project, Stepan Project Blues Foundation. Inițiator, în 1995, împreună cu Horea Crișovan, al proiectului de ghitară acustică „Anotimpurile ghitării”. A compus muzica la peste 100 de spectacole de teatru și la peste 50 de filme documentare și de televiziune.

Este primul muzician din România care, în 20 decembrie 1989, a cântat (alături de Lică Dolga) la Timișoara, din balconul Operei, în fața a 100.000 de manifestanți,  împotriva regimului dictatorial al lui Ceaușescu, (cu dictatorul la acea dată încă la putere), cântecele „Hora Unirii” şi „Deșteaptă-te Române” (cântec interzis la acea vreme).

În 14–15 februarie 1990, Ilie Stepan şi grupul PRO Musica se implică în organizarea concertului „Rock pentru Revoluție”, eveniment ce a strâns o importantă sumă de bani pentru peste o sută de familii aparținătoare care au avut victime în Revoluția de la Timișoara din Decembrie 1989.

Este membru de onoare al Asociației de Revoluționari „Forumul Revoluției” din Timișoara, membru de onoare al „Societății Timișoara”, membru de onoare al Asociației non profit pentru Anestezie și Terapie Intensivă „Aurel Mogoșeanu” din Timișoara. Este Cetățean de Onoare al Municipiului Timișoara.

ALBERT TAJTI. Născut în anul 1984 în Piatra Neamț, Albert studiază pianul de la vârsta de 7 ani în licee de specialitate: Liceul de Artă “Victor Brauner”, Piatra Neamț și Colegiul Național de Muzică “George Enescu”, București. Absolvent al secţiei de Compoziție Muzicală, Academia de Muzică “Gheorghe Dima”, Cluj, îşi îndreaptă atenţia asupra jazzului sub îndrumarea lui Mircea Tiberian, profesor și coordonator al Departamentului de Jazz din cadrul Universității Naționale de Muzică, București.

Activează ca acompaniator și pianist de aproape 10 ani, colaborând cu numeroase formule instrumentale și soliști vocali ai genului: Alex Man, Michael Acker, Sebastian Burneci, Florin Romașcu, Laurențiu Zmău, Vlad Popescu, Octavian Scurtu, Mihai Iordache, Lucian Nagy, Jimmy Cserkesz, Ciprian Pop, Adrian Flautistu, Luiza Zan, Petra Acker, Elena Mîndru, Elena Morariu, Ana Cristina Leonte, Mircea Mutulescu, Cristian Soleanu, Sorin Romanescu, Cătălina Beța, Maria Răducanu.

Câştigă premii importante, cum ar fi: “Cea mai bună formație de Jazz” – Festivalul Internațional Studențesc de Jazz 2012, “Cea mai bună compoziție sau aranjament propriu” – Concursul Sibiu Jazz Festival 2010, Premiul III la Concursul de Compoziție „Liviu Comes”, 2010 – Miniaturi pentru pian „Mica Suită”, finalist in concursul “Jeunesse Musicales” – Bucharest International Jazz Competition 2010, participă la concertul de lansare a albumului „Romanian Jazz Collection” 2012, participă la tabăra Internațională Contemporary Arts Summer Classes – organizat de ICon Arts – Sectia de Jazz 2010, 2011, 2012.

MIRCEA VINTILĂ face parte din prima generație de artiști folk din România, cea a anilor ’70. A compus cântece pe versuri de George Coșbuc, Tudor Arghezi, Florian Pittiș, Gheorghe Azap și alții. Este recunoscut pentru faptul că o parte dintre cântecele sale recreează atmosfera și farmecul Bucureștiului de odinioară. În 1992 fondează, împreună cu Mircea Baniciu, Florian Pittiș și Vlady Cnejevici, grupul Pasărea Colibri, desfășurând o prestigioasă activitate discografică și de turneu în țară și străinătate. Pe Mircea Vintilă nu-l poți confunda cu nimeni. Este UNIC…

EUGENIU ALBU, pe numele sau de scena WHITE TRUMPET, născut într-o familie de muzicieni, a descoperit pasiunea pentru trompetă de mic copil. Și-a început călătoria muzicală studiind pianul, urmând ca in scurt timp să își descopere pasiunea pentru instrumentul său de suflet, trompeta. Astfel, a schimbat clapele pentru pistoane și și-a urmat adevărata pasiune în sunetul vibrant al acestui instrument. Absolvent al Colegiului Național de Arte „Regina Maria” Constanța, s-a îndrăgostit de jazz și improvizație în timpul liceului, perfecționându-și tehnica și explorând noi mijloace de expresie muzicală. După școală, urmează să devină un promotor intens al improvizației live pe muzica de club, menținând totuși dragostea sa pentru melodiile clasice de jazz. În scurt timp se va face auzit pe scenele a numeroaselor evenimente notabile atât din țară, cat si din străinătate, precum: UNTOLD Festival 2022, alături de Dj-ul și producătorul Claudiu Adam, Liberty Parade, Romanian Music Awards, alături de Dony și Elena Gheorghe și MR. Saxobeat și multe altele. A făcut senzație și în emisiuni radio și televizate, consolidându-și prestigiul în industria muzicală. Încă din anul 2010, Eugeniu a fondat un proiect de clubbing alături de prietenul său, Dj Antonio Parazar, iar din anul 2011 se alătură casei de producție 1ArtistMusic, unde colaborează cu artiști de succes precum Laurențiu Duță – 3Sud Est, Dony, Alex Mica, Dj Alexunder Base și Mr. Saxobeat. Colaborările lor au generat mai multe melodii de succes, consolidându-i poziția în industria muzicală din România. A contribuit la numeroase evenimente culturale, lansări de cărți dar a participat și la proiecte destinate tinerilor dedicați creării de schimbări pozitive, alături de echipa JCI Constanța. Implicarea sa în aceste inițiative evidențiază angajamentul său în sprijinirea comunității și promovarea valorilor culturale și sociale.